Cultură

Viața culturală a comunei este centrată pe manifestări care leagă prezentul de datinile străbune.

Biblioteca Comunală

Biblioteca Comunală are sediul în cadrul Primăriei Boșorod. Cuprinde un număr de 6913 volume, adresate tuturor vârstelor. De remarcat sunt autorii locali și lucrările dedicate locului:

• Adina Maria Costa – Cluşarul și obicei de iarnă în comuna Boșorod, Ed. Astra, 2008
• Ion Marinescu – Monografia satului Chitid
• Augustin Bria – Poezii
• Augustin Bria – Cărțile copilăriei mele
• Augustin Bria – Poezia satului

Tradiții și obiceiuri

Comuna este vestită prin păstrarea tradițiilor și obiceiurilor străbune. Purtătorii acestora sunt artiști populari locali: soliști de muzică populară, instrumentiști, membrii formațiilor de dans și ai cetelor de călușeri.

Formații de dans și călușeri

Un personaj emblematic al culturii locale este vataful Mălina Nicolae, supranumit „Zburătorul din Carpați”, câștigător al numeroaselor premii regionale, naționale și internaționale. Un alt vataf de renume a fost Toanța Ioan, cel care a inventat mișcarea „Bătaia mare”.

De-a lungul timpului, cetele de călușeri au obținut premii importante la Festivalul Interjudețean „Călușerul Transilvănean”, edițiile I–XXXV (1970–2003), inclusiv Marele Premiu.

Sărbătorile satului – Nedeile

„Nedeia” are origine slavă (Nedělja – „duminică/sărbătoare”) și este un vechi obicei pastoral, organizat pe platourile montane. Reprezenta un prilej de întâlnire, târg și petrecere.

Nedeile de astăzi sunt manifestări populare autentice, purtând amprenta comunității.

Calendarul nedeilor în comuna Boșorod

• Boșorod: prima duminică după Sf. Petru
• Chitid: prima duminică după Rusalii
• Târsa: a doua zi de Paște
• Luncani: de Paștele Mic (prima duminică după Paște)

Sărbători religioase

• Sărbătorile Crăciunului – 20–31 decembrie

Sărbători locale

• Sărbătoarea Cetății Piatra Roșie – ultima duminică din mai
• Serbarea de Crăciun
• Parada portului popular
• Serbări organizate de copii și tineri

Tradiții pastorale și ocupații vechi

Principala ocupație a locuitorilor este creșterea animalelor. În zonă s-au păstrat unelte tradiționale din lemn: donițe, burdufuri, furci și greble.

Comuna are o puternică tradiție pastorală. „Păstoritul pendulator” presupune deplasarea turmelor spre stâne din munți (Retezat, Șureanu), unde bacitele locuiesc toată vara și se ocupă de prelucrarea laptelui.

Este celebru și grupul de fluierași din Platforma Luncanilor.

Moraritul

În trecut existau mai multe mori de apă. Astăzi funcționează doar Moara din Luncani, reconstruită în 1940, păstrată în stare autentică.

Tradiții și obiceiuri de primăvară–vară

Săptămâna lui Sân-Toader

Simboluri: calul, oul și frunza verde.

Popilnicul

În vinerea lui Sân-Toader, fetele merg în pădure după frunză de popelnic și o folosesc la ritualuri de purificare.

Armindenii (1 mai)

• se pun ramuri verzi la porți pentru prosperitate
• zi favorabilă pentru plante medicinale
• zi potrivită pentru semănat pepeni, fasole, castraveți
• zicală locală: „De plouă în mai, avem mălai.”

Calendar agrar local

• 23 aprilie – 1 mai: Armindeni
• 1–6 iunie: plecarea turmelor la munte
• 24 iunie: Sânziene
• 29 iunie: prima nedeie de pe munte
• 20 iulie: a doua nedeie
• 29 august: coborârea vitelor

Tradiții de toamnă și iarnă

• 1 august – Ziua ursului
• 6 august – Schimbarea la Față
• 12–17 noiembrie – Zilele lupului (Gădinetele)

Pitaraii

Un obicei vechi, păstrat și astăzi. Copiii colindă satul pentru urări de belșug și primesc mere și colaci.

„Câți cărbuni în vatră, atâția petitori la fată…”

Călușerii

Obiceiul cel mai important al comunei. Se joacă în toate satele, începând din prima zi de Crăciun. Costumul include clopoței și panglică tricoloră.

Originea dansului este mixtă, cu rădăcini dacice, romane și precreștine. Dansul implică sărituri, bătăi și figuri complexe, inventate de vatafi celebri precum Mălina Nicolae și Toanța Ioan.

Cetele de călușeri

Ceata nr. 1

1. Nanciu Sebastian – Vătaf
2. Badea Ovidiu
3. Cacuci Alex
4. Cacuci Ionuț
5. Drăgoiescu Bogdan
6. Neagu Rareș
7. Otea Fabian

Ceata nr. 2

1. Mălina Flavius – Vătaf
2. Ciucurescu Cosmin
3. Mazăre Raul
4. Onu Vlăduț
5. Peșterean Darius
6. Roman Giordano
7. Savu Rareș
8. Tineja Sergiu

Ceata de călușeri de la Bobaia

1. Dani Sergiu – Vătaf
2. Dinsorean Sorin
3. Murgoci Andrei
4. Miclăuș Cosmin
5. Marinca Adrian
6. Otea Ionuț

Ceata de călușeri de la Boșorod

1. Corobea Mihai – Vătaf
2. Muntean Răzvan
3. Marinca Alexandru
4. Nedeluș Darius
5. Roman Alexandru
6. Vișa Ionuț

Colindul

Colindul provine din latinescul „Calendae”. În satele comunei, colindul este precedat de obiceiul Pitarailor.

Colinde specifice zonei:

• „D-asta-i seara, seara mare”
• „Colinda oilor”
• „Porunci Sântămărie”
• „Colo jos sub cetate”

Folclor muzical și coregrafic

Jocurile tradiționale din Boșorod:

• Învârtita
• Bătuta
• Hora luncănească
• Stupuşul
• Călușerul