R E G U L A M E N T
privind organizarea şi funcţionarea Consiliului local al comunei Boşorod
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Art.1. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comuna Boşorod sunt consiliul local, ca autoritate deliberativă şi primarul, ca autoritate executivă.
Consiliul local şi primarul funcţionează ca autorităţi autonome ale administraţiei publice locale şi rezolvă problemele publice din localitate, în condiţiile legii.
Art.2. Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. Mandatul se exercită în condiţiile legii.
Consiliul îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.
Art.3. În exercitarea mandatului, aleşii locali se află în serviciul colectivităţii locale şi sunt responsabili în faţa acesteia.
În calitate de aleşi locali, consilierii, în asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, îndeplinesc o funcţie de autoritate publică, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele ce îndeplinesc o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
Art.4. Calitatea de consilier este incompatibilă cu demnităţile publice, funcţiile publice de autoritate, cu calitatea de primar sau viceprimar, precum şi calitatea de funcţionar public sau angajat contractual prevăzute în Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei .
Art.5. Dizolvarea consiliului local, suspendarea şi încetarea mandatului de consilier se fac în condiţiile legii.
CAPITOLUL II Constituirea consiliului local
Art.6. Constituirea consiliului local se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, după îndeplinirea prevederilor art. 38, alin. (1) şi (11) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale cu modificările şi completările ulterioare. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi pentru şedinţa de constituire se face de către prefect prin ordin.
Şedinţa este legal constituită dacă la şedinţă participă cel puţin două treimi din numărul consilierilor aleşi.
Dacă nu se asigură această majoritate se procedează în conformitate cu prevederile art. 30 alin. 2, 3, din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a art. 1, alin. 2, 3, 4 şi 5 din Ordonanţa nr. 35/2002 cu modificările şi completările ulterioare.
Art.7. La şedinţa de constituire poate participa şi primarul declarat ales, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu s-a finalizat.
Art.8. Şedinţa de constituire este deschisă de prefect sau de reprezentantul acestuia.
Art.9. Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri prezenţi la şedinţă. Stabilirea celui mai în vârstă şi a celor mai tineri consilieri se face de către secretarul comunei, pe baza datelor rezultate din dosarul alegerii consiliului local, întocmit de biroul electoral de circumscripţie.
Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă atrage de drept înlocuirea acestuia cu unul dintre cei mai în vârstă consilieri prezenţi la şedinţă.
Art.10. Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri. Numărul membrilor comisiei se stabileşte prin vot deschis, la propunerea preşedintelui de vârstă.
Componenţa comisiei va reflecta, pe cât posibil, configuraţia politică a consiliului.
Art.11. Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului consiliului.
Art.12. Desemnarea de candidaţi pentru comisia de validare se face de grupările de consilieri care reprezintă aceleaşi partide, alianţe politice sau electorale, precum şi din grupul independenţilor. Numărul de locuri cuvenite fiecărui grup se determină în funcţie de numărul de mandate obţinute de grupul în cauză.
Candidaturile se supun la vot, în ordinea descrescătoare a mărimii grupurilor de consilieri care au făcut propunerile.
Alegerea membrilor comisiei de validare se face individual, prin votul majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţa de constituire. Rezultatul se consemnează în hotărârea
nr. 1 .
Art.13. Comisia de validare alege din rândul membrilor săi un preşedinte şi un secretar, respectându-se procedura de vot menţionată la art.12, alin. 2 şi 3 .
Art.14. După constituirea comisiei de validare, aceasta procedează la examinarea legalităţii alegerii fiecărui consilier, pe baza dosarului întocmit de biroul electoral de circumscripţie, prezentate de preşedintele de vârstă.
Constatările comisiei se consemnează într-un proces-verbal prin care se propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor, conform modelului-anexă nr. 1 .
Invalidarea alegerii unui consilier se poate propune numai în cazurile prevăzute de art. 30 alin. 4 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă.
În cazul consilierilor aleşi, aflaţi într-una din situaţiile de incompatibilitate prevăzute de art. 88 din legea nr. 161/2003, aceştia pot opta în scris, pentru una dintre funcţii. Dacă opţiunea exprimată nu este pentru cea de consilier, comisia ia act despre aceasta şi propune în şedinţa următoare validarea mandatului supleantului acestuia de pe listele partidului sau ale alianţei respective
Art.15. Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţă.
Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării sau invalidării nu participă la vot.
Rezultatul validării se consemnează în hotărârea nr. 2, care se comunică de îndată consilierilor care nu au fost prezenţi.
Art.16. După validarea mandatelor a cel puţin două treimi din numărul consilierilor stabilit potrivit legii consilierii ale căror mandate au fost validate depun în limba română, următorul jurământ: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună-credinţă, tot ceea ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei Boşorod. Aşa să-mi ajute Dumnezeu !”
Consilierii pot depune jurământul fără formula religioasă. În acest caz jurământul va fi imprimat pe formular fără această formulă.
Jurământul se depune după următoarea procedură: secretarul unităţii administrativ-teritoriale dă citire textului jurământului, după care, fiecare consilier va fi strigat şi se va prezenta, în faţa prezidiului şi va rosti cuvântul “JUR”, după care semnează textul jurământului în 2 exemplare.
Jurământul se semnează în două exemplare dintre care unul se înmânează consilierului .
Consilierul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept, aceasta consemnându-se în procesul verbal al şedinţei.
Art. 17. După validarea mandatelor şi depunerea jurământului de către cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliului local, preşedintele de vârstă declară consiliul legal constituit. Declararea consiliului local legal constituit se constată prin Hotărârea nr. 3.
Art. 18. Hotărârile 1-3 adoptate de consiliul local pe baza normelor de mai sus se semnează de preşedintele de vârstă, de cei doi asistenţi şi se contrasemnează de secretar. Aceste hotărâri au un caracter constatator .
Art. 19. După declararea ca legal constituit a consiliului, consilierii în funcţie li se eliberează o legitimaţie care atestă calitatea de membru al consiliului local, semnată de către primar, precum şi un semn distinctiv al calităţii lor de reprezentant ales al colectivităţii locale, pe care consilierii au dreptul să-l poarte pe durata mandatului. Legitimaţia şi însemnul se pot păstra şi după încetarea mandatului, cu titlu evocativ. Costurile acestora se suportă de către consiliul local. Modelul legitimaţiei şi al însemnului va fi cel stabilit prin Hotărâre de Guvern.
CAPITOLUL III Organizarea consiliului local
Secţiunea a I – a Preşedintele de şedinţă
Art. 20. După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă. Preşedintele de şedinţă se alege pentru o perioadă de cel mult 3 luni, perioadă în care va conduce şedinţele consiliului şi în care va semna hotărârile adoptate de acesta.
Consilierul ales poate fi schimbat din funcţia de preşedinte de şedinţă la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor, cu votul majorităţii consilierilor în funcţie.
Rezultatul alegerii preşedintelui de şedinţă se consemnează în Hotărârea nr. 4
Art. 21. Hotărârile 1 - 4 adoptate de consiliul local pe baza normelor de mai sus se semnează de preşedintele de vârstă, de cei doi asistenţi şi se contrasemnează de secretar. Aceste hotărâri au un caracter constatator, nu produc efecte juridice, neputând forma obiectul unor acţiuni în justiţie.
Art. 22. Preşedintele de şedinţă exercită următoarele atribuţii principale:
• conduce şedinţele consiliului local;
• supune votului consilierilor proiectele de hotărâri, asigură numărarea voturilor şi anunţă rezultatul votării, cu precizarea voturilor pentru, a voturilor contra şi a abţinerilor.
• semnează hotărârile adoptate de către consiliul local, chiar dacă a votat împotriva adoptării acestora, precum şi procesul verbal al şedinţei;
• asigură menţinerea ordinii şi respectarea regulamentului de desfăşurare a şedinţelor;
• supune votului consilierilor orice problemă care intră în competenţa de soluţionare a consiliului;
• îndeplineşte orice alte atribuţiuni prevăzute de lege, de prezentul regulament, sau însărcinări date de către consiliul local.
Secţiunea a II – a
Validarea alegerii primarului şi alegerea viceprimarului
Art. 23. Actul validării alegerii primarului se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară de către un judecător sau o altă persoană desemnată de preşedintele judecătoriei.
Art. 24. După prezentarea hotărârii de validare, primarul depune în faţa consiliului local, jurământul prevăzut de art. 32 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 25. După depunerea jurământului, primarul intră în exerciţiul de drept al mandatului.
După depunerea jurământului în cadrul unei ceremonii publice, primarului i se înmânează: legitimaţia, care va fi semnată de către preşedintele de şedinţă, semnul distinctiv al calităţii de primar, precum şi eşarfa în culorile drapelului naţional al României. Legitimaţia şi semnul distinctiv al calităţii de primar se poate păstra şi după încetarea mandatului cu titlu evocativ.
Pe timpul desfăşurării lucrărilor şedinţei consiliului local, primarul este obligat să poarte eşarfa. În sala de şedinţe primarul va ocupa un loc distinct, separat de preşedintele de şedinţă .
Asemenea loc ocupă şi prefectul sau reprezentantul său dacă participă la şedinţă.
Art. 26. Primarul participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi.
Punctul său de vedere se consemnează în mod obligatoriu în proces-verbal de şedinţă .
Art. 27. Consiliul local alege din rândul membrilor săi un viceprimar.
Durata mandatului viceprimarului este egală cu cea a mandatului consiliului local.
Propunerile de candidaţi pentru funcţia de viceprimar se fac de către oricare dintre consilieri sau de grupurile de consilieri.
Alegerea viceprimarului se face prin vot secret, pe bază de buletin de vot.
Art. 28. Este declarat ales viceprimar, consilierul care a obţinut votul majorităţii consilierilor în funcţie.
În situaţia în care nu s-a întrunit această majoritate, se organizează un al doilea tur de scrutin, în aceiaşi şedinţă, tur la care vor participa candidaţii situaţi pe primele două locuri. La al doilea tur de scrutin este declarat ales viceprimar consilierul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
În caz de balotaj, se va proceda la un nou tur de scrutin, la care vor participa numai candidaţii care s-au aflat în această situaţie. Va fi declarat ales consilierul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
Rezultatul votului se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretar. Constatarea alegerii se consemnează în hotărârea nr. 5 a consiliului local.
Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut.
Secţiunea a III – a
Constituirea şi funcţionarea comisiilor de specialitate
Art. 29. După constituire în funcţie de domeniile sale de activitate, consiliul local organizează comisii de specialitate. Principalele domenii în care se constituie comisii de specialitate pot fi: dezvoltarea economico-socială, buget, finanţe şi administrarea domeniului public şi privat, urbanism şi realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, servicii publice şi comerţ, activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, culte, sport protecţie socială, administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinei publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Art. 30. Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii.
Art. 31. Numărul de membrii şi denumirea comisiilor de specialitate se aprobă de consiliul local, prin vot deschis, cu votul majorităţii consilierilor prezenţi, adoptându-se în acest sens o hotărâre. Numărul membrilor comisiilor de specialitate va fi întotdeauna impar.
Componenţa nominală a comisiilor se stabileşte ţinându-se seama pe cât posibil, de profesia şi ocupaţia consilierilor. Un consilier poate face parte din cel mult două comisii de specialitate. Numărul locurilor care revine fiecărui grup de consilieri în fiecare comisie de specialitate se stabileşte de consiliul local în funcţie de ponderea acestora. Nominalizarea consilierilor în comisii se face de asemenea de către consiliul local.
Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi câte un secretar cu votul deschis al majorităţii membrilor acestora.
Art. 32. Preşedintele asigură reprezentarea comisiei în raporturile sale cu consiliul local şi cu celelalte comisii. El conduce şedinţele comisiei şi poate propune ca la lucrări să participe şi alte persoane de specialitate are acces la lucrările celorlalte comisii ce examinează lucrări care prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce şi îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament.
Secretarul asigură redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale, etc.) şi efectuează numărarea voturilor exprimate în cadrul şedinţelor acesteia.
Art. 33. Convocarea şedinţelor comisiei se face de către preşedintele acesteia, cu cel puţin 3 zile înainte.
Participarea consilierilor la şedinţele comisiei este obligatorie.
Art. 34. Şedinţele comisiei sunt, de regulă, publice. Comisia poate hotărî ca la dezbaterile sale să fie prezente şi alte persoane interesate, sau reprezentanţi ai presei. La şedinţe au dreptul să participe primarul sau consilieri care au făcut propuneri ce stau la baza lucrărilor acesteia (proiecte de hotărâri, amendamente, anchete etc.) precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti din serviciile publice locale.
Persoanele prevăzute la alin.1 pot fi ascultate în cadrul şedinţei comisiei, dar nu au dreptul de vot.
Art. 35. Preşedintele comisiei va urmări ca, cel puţin o dată pe lună înaintea şedinţei consiliului, o zi să fie consacrată exclusiv activităţii în comisie.
Art. 36. Comisia lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri, de asemenea cu majoritatea consilierilor prezenţi.
Votul în comisie este, de regulă deschis. În anumite situaţii hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret.
Art. 37. Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiei se încheie procese verbale. Acestea pot fi puse la dispoziţia altor persoane decât membrilor comisiei numai cu încuviinţarea preşedintelui acesteia, în afară de cazul în care şedinţa a fost publică.
Art. 38. Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâri, efectuează anchete, se pronunţă asupra altor probleme trimise de consiliu spre avizare şi întocmesc avizul comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor prezenţi.
Avizele întocmite de comisie vor cuprinde separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse.
Avizul va cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei şi părerea contrară, motivată, a celorlalţi consilieri din comisie.
Avizul întocmit se prezintă secretarului unităţii administrativ teritoriale, care se va îngriji de multiplicarea şi difuzarea acestuia către consilieri, o dată cu ordinea de zi. Comisiile de specialitate îndeplinesc şi alte atribuţii date prin hotărâri ale consiliului local dacă acestea au legătură cu atribuţiile lor .
Art. 39. Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului local se impun modificări de fond în conţinutul proiectului, preşedintele de şedinţă poate hotărî retrimiterea pentru reexaminare de către comisia sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul, respectiv raportul.
Art. 40. Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinată.
Componenţa comisiei speciale de analiză şi verificare, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţii acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acţionează în limitele stabilite prin hotărâre
Comisia de analiză şi verificare va prezenta consiliului local, la termenul stabilit de acesta, raportul întocmit în urma analizelor şi verificărilor efectuate. Raportul va cuprinde, dacă este cazul, propunerile concrete de îmbunătăţire a activităţii în domeniul supus analizei sau verificării.
Secţiunea a IV- a
Delegatul sătesc
Art. 41. Delegatul sătesc este reprezentantul cetăţenilor din satele care nu au consilieri aleşi în consiliul local. În această calitate el participă de drept, la şedinţele consiliului local în care se discută probleme ce privesc satul respectiv, votul său având caracter consultativ.
Art. 42. Delegatul sătesc este ales, pe perioada mandatului consiliului local, de adunarea sătească, convocată de primar.
Adunarea sătească este constituită din câte un reprezentant al fiecărei familii şi se desfăşoară în prezenţa primarului sau a viceprimarului. Reprezentantul familiei poate fi numai o persoană majoră.
Alegerea delegatului sătesc se face prin votul deschis al majorităţii reprezentanţilor familiilor prezenţi la adunare.
Alegerea se consemnează într-un proces verbal semnat de primar sau, după caz, de viceprimar şi de 3 reprezentanţi ai familiilor prezenţi la adunare, care constituie actul de investire în calitatea de delegat sătesc.
Art. 43. Delegatul sătesc informează cetăţenii despre hotărârile adoptate de consiliul local în probleme ce privesc satul respectiv şi sprijină primarul în îndeplinirea lor.
Secţiunea V. Alte dispoziţii
Art. 44. Secretarul comunei participă în mod obligatoriu la şedinţele consiliului. Secretarului îi revin următoarele atribuţii principale privitoare la şedinţele consiliului local:
a) avizează proiectele de hotărâre supuse dezbaterii consiliului local;
b) asigură procedurile de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local şi redactează hotărârile consiliului local;
c) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local, participând la redactarea proiectelor de hotărâri şi comisiilor de specialitate ale acestuia;
d) efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a consilierilor;
e) notează rezultatul votului şi informează preşedintele asupra cvorumului necesar pentru adoptarea fiecărei hotărâri;
f) asigură întocmirea procesului verbal de şedinţă, pune la dispoziţie consilierilor înaintea fiecărei şedinţe procesul verbal a şedinţei anterioare, asupra conţinutului cărora solicită acordul consiliului;
g) contrasemnează hotărârile consiliului local pe care le consideră legale;
h) urmăreşte ca la deliberare şi la adoptarea unor hotărâri ale consiliului local să nu ia parte consilierii care se încadrează în dispoziţiile art. 46 , alin. 1 din Legea nr. 215/2001, republicată, şi îl informează pe preşedintele de şedinţă despre asemenea situaţii;
i) prezintă în faţa consiliului local punctul său de vedere cu privire la legalitatea
unor proiecte de hotărâre sau a altor măsuri supuse deliberării consiliului ;
j) poate propune primarului înscrierea unor probleme în proiectul ordinii de
zi a şedinţelor ;
k) acordă consilierilor asistenţă şi sprijin de specialitate în desfăşurarea activităţii,
inclusiv la redactarea proiectelor de hotărâri;
l) asigură comunicarea către prefectură, primar, autorităţile publice, persoanele
fizice şi juridice interesate, hotărârile consiliului local în termenul prevăzut de lege;
m) asigură aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ
adoptate de consiliul local;
n) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege şi prezentul regulament sau
însărcinări date de consiliul local, privind buna organizare şi desfăşurare a şedinţelor consiliului.
Art. 45. Secretarul localităţii păstrează declaraţiile aleşilor locali: primar, viceprimar, consilieri locali, privind interesele persoanelor, într-un dosar special numit registru de interese.
Transmite subprefectului, până la data de 1 martie a fiecărui an, un exemplar al declaraţiilor privind interesele personale reactualizate.
CAPITOLUL IV. FUNCŢIONAREA CONSILIULUI LOCAL.
Secţiunea I Desfăşurarea şedinţelor consiliului local
Art. 46. Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului.
El se poate întruni în şedinţe extraordinare la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului.
Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului.
Convocarea consiliului local se face în scris, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.
În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau în alte situaţii, convocarea consiliului local se poate face de îndată..
Art. 47. Convocarea se face în scris, prin dispoziţia primarului, care va cuprinde data, ora şi locul desfăşurării acesteia, precum şi ordinea de zi. Dispoziţia se afişează la sediul primăriei şi se aduce la cunoştinţa locuitorilor prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
Art. 48. Consilierii sunt invitaţi prin intermediul secretarului precizându-li-se data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi.
Art. 49. Şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie.
Prezenţa consilierilor la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care se consideră că absenţa este motivată sunt: dacă acesta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau îngrijiri medicale ce au făcut imposibilă prezenţa, a unei deplasări în străinătate sau în interes de serviciu pentru rezolvarea unei probleme care nu suferă amânare, precum şi a unor evenimente de forţă majoră.
Art. 50. Şedinţele consiliului local sunt publice.
Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română,.
În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.
Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice.
Anunţul va adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris 4 propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.
Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanţă asupra mediului de afaceri se transmite de către iniţiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).
La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o perioadă de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.
Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.
Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4).
Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.
În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuţie.
În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.
Art. 51. Proiectul ordinii de zi cuprinde proiectele de hotărâri, rapoarte şi informări
prevăzute de lege,rapoarte ale comisiilor speciale, întrebări, interpelări, petiţii sau alte probleme propuse de primar sau de consilieri.
Proiectul ordinii de zi se întocmeşte la propunerea primarului, a consilierilor, a secretarului, a comisiilor de specialitate sau la solicitarea cetăţenilor din comună.
Proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoţite de raportul de specialitate al compartimentului de resort din aparatul propriu şi de avizul comisiei de specialitate a consiliului local,cu excepţia celor înscrise pe ordinea de zi a şedinţelor extraordinare şi a celor convocate în situaţie de forţă majoră sau de maximă urgenţă..
Art. 52. Prezenţa consilierilor la şedinţe este obligatorie şi se va înscrie în registrul de prezenţă păstrat de secretarul comunei.
Consilierul care nu poate lua parte la şedinţă, din motive întemeiate, va trebui să comunice aceasta în timp util secretarului, primarului ori preşedintelui de şedinţă .
În cazul în care un consilier absentează la două şedinţe consecutiv, fără motive temeinice, poate fi sancţionat în condiţiile prezentului regulament.
Art. 53. Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care a cerut întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu votul majorităţii consilierilor locali prezenţi. Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul iniţiatorului sau dacă acesta nu este însoţit de raportul compartimentului de specialitate sau de avizul comisiei de specialitate.
In cazul neaprobării ordinii de zi, nu se acordă indemnizaţia cuvenită consilierilor locali pentru şedinţa respectivă.
Art. 54. Dezbaterea problemelor se face, de regulă, în ordinea în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată, Dezbaterea începe prin prezentarea pe scurt a proiectului de hotărâre sau a problemei înscrise pe ordinea de zi, pe care o face iniţiatorul. Apoi se dă cuvântul preşedintelui comisiei de specialitate şi, dacă este cazul, compartimentului care a întocmit raportul.
Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale şi pe articole, consilierii putând formula amendamente de fond sau de redactare. Amendamentele formulate se supun votului consiliului local în ordinea formulării lor. Dacă s-a adoptat un amendament, celelalte se socotesc respinse fără a se mai supune votului.
După dezbaterea articolelor şi aprobarea amendamentelor se supune votului consiliului hotărârea în ansamblul ei şi se adoptă cu cvorumul prevăzut de lege.
Art. 55. Rapoartele, informările şi alte materiale se dezbat şi se aprobă de către consiliul local cu votul majorităţii consilierilor prezenţi.
Art. 56. Consilierii vor participa la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt.
Preşedintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcţie de obiectul dezbaterilor.
Consilierul este obligat ca în cuvântul său să se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii.
Art. 57. Preşedintele de şedinţă va permite oricând unui consilier să răspundă într-o problemă de ordin personal sau atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.
Art. 58. Preşedintele de şedinţă sau reprezentantul oricărui grup de consilieri poate propune încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia consiliului local. Propunerea de încheiere a dezbaterii se supune votului. Discuţiile vor fi sistate dacă propunerea a fost acceptată de majoritatea consilierilor prezenţi.
Art. 59. Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii, atât de către cel care are cuvântul, cât şi de către cei din sala de şedinţă.
Se interzice dialogul între vorbitori şi persoanele aflate în sală.
Art. 60. În cazul în care desfăşurarea şedinţei este perturbată, preşedintele poate întrerupe şedinţă şi dispune evacuarea din sală a persoanelor, altele decât consilierii, care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a şedinţei consiliului.
Art. 61. Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier locale se consemnează într-un proces verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul unităţii administrativ - teritoriale, care îşi asumă prin semnătură responsabilitatea veridicităţii celor consemnate şi se fac publice prin grija secretarului.
Procesul verbal va cuprinde obligatoriu şi modul de adoptare a hotărârilor, evidenţiind numărul de voturi “pentru”,”împotrivă” şi al abţinerilor.
La începutul fiecărei şedinţe, secretarul pune la dispoziţia consilierilor procesul verbal al şedinţei anterioare care ulterior se supune aprobării consiliului.
Consilierii au dreptul ca, în cadrul şedinţei, să conteste conţinutul procesului verbal şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară. În aceste cazuri procesul verbal se reface în mod corespunzător.
Procesul - verbal şi documentele care au fost dezbătute în şedinţă se depun într-un dosar special al şedinţei respective, care va fi numerotat. Semnat şi sigilat de preşedintele de şedinţă şi de secretar, după aprobarea procesului verbal.
În termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul afişează la sediul primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a primăriei o copie a procesului verbal al şedinţei.
Secţiunea a II – a
Procedura iniţierii proiectelor de hotărâre
Art.62. Proiectele de hotărâri pot fi propuse de către consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetăţeni.
Art.63. Proiectele de hotărâri vor fi însoţite de către o expunere de motive/notă de fundamentare de care va conţine motivele de fapt şi de drept care au stat la baza promovării proiectului. Proiectul şi expunerea de motive vor fi redactate de iniţiator cu sprijinul secretarului şi al serviciilor din aparatul de specialitate al primarului, cu respectarea normelor de tehnică legislativă.
Iniţiatorul proiectului poate să-l retragă până la înscrierea acestuia pe ordinea de zi.
Art.64. După examinarea proiectului, comisia de specialitate şi compartimentul de resort din aparatul propriu întocmesc fiecare câte un aviz, respectiv raport cu privire la avizarea şi respectiv cu privire la oportunitatea şi temeinicia lui.
Rapoartele se transmit secretarului care va lua măsurile necesare pentru asigurarea cunoaşterii lor de către primar şi de către consilieri.
Art.65. Proiectele de hotărâre, însoţite de avizul comisiei de specialitate şi de cel al compartimentului de resort, se înscriu pe ordinea de zi a şedinţei prin menţionarea titlului şi a iniţiatorului.
Art.66. Proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi vor fi puse la dispoziţia consilierilor, pentru studiu, cel mai târziu odată cu înmânarea invitaţiei, prin grija secretarului comunei şi vor fi aduse la cunoştinţă publică prin afişare sau alt mod.
Secţiunea a III – a
Procedura de vot
Art.67. Votul consilierului este personal şi poate fi deschis sau secret.
Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii sau prin apel nominal.
Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege.
Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului local.
Consiliul hotărăşte, la propunerea preşedintelui de şedinţă, ce modalitate de vot se va folosi, în afară de cazul în care prin lege sau regulament se stabileşte o anumită procedură de vot.
Art.68. Votarea prin apel nominal se face în modul următor:
preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor “pentru” şi “contra”. Secretarul dă citire numelui şi prenumelui consilierului, fiecare consilier răspunde “pentru” sau “contra” şi semnează.
După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele consilierilor care nu au răspuns sau care au lipsit la primul tur.
Art.69. Pentru votul secret se folosesc buletine de vot care vor cuprinde: obiectul votului, numele şi prenumele persoanelor implicate în vot, sau întrebarea clară şi concisă la care se va răspunde cu DA sau NU, precum şi data şedinţei.
Buletinele de vot se introduc într-o urnă, iar la numărarea voturilor nu se iau în calcul acele buletine de vot pe care nu a fost exprimată opţiunea.
Rezultatul votului secret se constată de către preşedintele de şedinţă, asistat de secretar şi se consemnează într-un proces verbal semnat de aceştia.
Art.70. Hotărârile se adoptă cu cvorumul prevăzut de lege sau de prezentul regulament.
Pentru adoptarea hotărârilor este necesară prezenţa majorităţii consilierilor în funcţie.
Dacă în sala de şedinţe nu este prezentă majoritatea consilierilor în funcţie, preşedintele amână votarea până la întrunirea acestui cvorum.
Art.71. Proiectele de hotărâre respinse de consiliu nu pot fi readuse în discuţie în cursul aceleiaşi şedinţe.
Art.72. Consilierii au dreptul să solicite ca în procesul verbal să se consemneze expres modul în care au votat, secretarul fiind obligat să se conformeze.
CAPITOLUL I V
Exercitarea mandatului de consilier
Secţiunea I- a
Norme privind exercitarea mandatului de consilier
Art.73. După validarea alegerilor, consilierului i se eliberează legitimaţia de consilier şi semnul distinctiv al aleşilor locali.
Art.74. Pentru participarea la şedinţele consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierul primeşte o indemnizaţie de şedinţă.
Indemnizaţia de şedinţă pentru membrii consiliului care participă la şedinţele ordinare ale consiliului şi la şedinţele comisiilor de specialitate va fi în cuantum de 5% din indemnizaţia lunară a primarului localităţii.
Numărul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia este de o şedinţă de consiliu şi 1-2 şedinţe de comisii de specialitate pe lună.
Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut în exercitarea mandatului şi pe care le pot justifica cu documente.
Prevederile prezentului articol se aplică şi delegatului sătesc.
Consiliul local poate hotărî diminuarea cuantumului indemnizaţiei în concordanţă cu posibilităţile de finanţare.
Consilierul are dreptul, după caz, la diurnă de deplasare şi la plata cheltuielilor de transport şi de cazare pentru activităţile legate de exercitarea mandatului.
Art.75. Consilierii locali, primarul şi viceprimarul au dreptul la decontarea contravalorii transportului din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa consiliului local , în condiţiile legii.
Art.76. Consilierii locali, primarul şi viceprimarul beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului său, dacă participarea sa la cursuri este aprobată prin hotărâre a consiliului local.
Art.77. În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, consilierii locali sunt obligaţi să prezinte în prima şedinţă ordinară de consiliu un raport privind deplasările efectuate în termen de 45 de zile de la data încheierii misiunii. În cazul neprezentării acestui raport în termenul prevăzut consilierii locali vor suporta cheltuielile cu deplasarea.
Art.78. Consilierii locali sunt obligaţi ca, în îndeplinirea mandatului, să organizeze periodic întâlniri cu cetăţenii şi să acorde audienţe.
Fiecare consilier local, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.
Art.79. Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte, sau, după caz, în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi pentru hotărârile pe care le-au votat.
La cererea consilierilor, votul lor va fi consemnat în mod obligatoriu în procesul verbal al şedinţei.
Art.80. Schimbările survenite în activitatea consilierului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoştinţa consiliului în cel mult 10 zile de la data apariţiei acestora.
Secţiunea a II – a
Obligaţiile, drepturile consilierilor locali.
Art.81. Participarea consilierilor la şedinţele consiliului şi ale comisiilor de specialitate este obligatorie.
Nici un consilier nu poate lipsi de la şedinţele consiliului sau comisiei din care face parte, decât în cazul în care a obţinut aprobarea consiliului, sau din motivele prevăzute de art.49 din prezentul regulament.
Art.82. Consilierul care absentează nemotivat de la 2 şedinţe consecutive poate fi sancţionat, potrivit prezentului regulament.
In caz de lipsă nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive, mandatul său încetează.
Art.83. Consilierii locali în exercitarea calităţilor lor de reprezentanţi ai colectivităţii locale au următoarele obligaţii :
• să participe pe durata mandatului la exercitarea funcţiilor autorităţii administraţiei locale din care face parte, cu bună credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales;
• să respecte Constituţia şi legile ţării, regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local
• să depună declaraţia de interese personală în care să menţioneze interesele lor personale care contravin interesului general al consiliului local şi să reactualizeze declaraţia privind interesele personale la începutul anului dar nu mai târziu de 1 februarie ;
• în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puţin odată pe trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să prezinte consiliului local o informare privind problemele ridicate de cetăţeni;
• să prezinte anual un raport de activitate consiliului local care va fi făcut public prin grija secretarului localităţii,
• să-şi perfecţioneze pregătirea în domeniul administrativ prin participarea la cursurile de pregătire cu aprobarea consiliului local ;
• nu pot face uz şi nu se pot prevala de calitatea lor de consilier în exercitarea unei activităţi private ;
• să-şi depună în termen declaraţia de avere ;
• nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea hotărârilor dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii, fiind obligaţi ca la începutul dezbaterilor să anunţe interesul personal pe care îl au în problema respectivă.
Art.84. Consilierii locali în exercitarea calităţilor lor de reprezentanţi ai colectivităţii locale au următoarele drepturi :
• de a avea acces la orice informaţie de interes public ;
• dreptul la asociere este garantat consilierilor locali ;
• dreptul la decontarea în condiţiile legii a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului ;
• au dreptul la iniţiativă în promovarea actelor administrative individual sau în grup ;
• dreptul la indemnizaţia de şedinţă prevăzută de prezentul regulament .
Secţiunea a III– a
Dizolvarea consiliului local. Suspendarea şi încetarea mandatului de consilier.
Art.85. Consiliul local se dizolvă sau prin referendum local.
Consiliul local se dizolvă de drept:
- în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv;
- în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o hotărâre;
- în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completat cu supleanţi.
Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. 2. Instanţa analizează de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.
Art.86. Consiliul local poate fi dizolvat şi dacă a adoptat într-un interval de cel mult 6 luni, cel puţin 3 hotărâri care au fost anulate de către instanţa de contencios administrativ prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.
Art.87. Consilierul poate demisiona prin cerere scrisă, adresată consiliului local. Cererea se prezintă consiliului local, care ia act de demisie şi declară postul vacant.
Art.88. Mandatul de consilier poate fi suspendat de drept numai în condiţiile prevăzute de art. 56 din Legea nr. 215/2001, republicată.
Art.89. Schimbarea domiciliului în altă unitate administrativ teritorială, precum şi imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutiv, duc la încetarea de drept a mandatului de consilier înainte de termen, constatată prin hotărârea consiliului local.
Mandatul încetează de drept înainte de termen şi în alte situaţii prevăzute de Legea 215/2001, republicată, şi Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
Art.90. Nerespectarea depunerii declaraţiei de interese personale în termenul prevăzut de art. 79 din Legea nr. 393/2004 atrage suspendarea de drept a mandatului de consilier până la depunerea declaraţiei.
Refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului.
Suspendarea sau încetarea mandatului se constată prin hotărâre a consiliului local.
Art.91. Fapta aleşilor locali de a face declaraţii privind interesele personale, care nu corespund adevărului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
Secţiunea a III – a
Răspunderea consilierilor locali şi a viceprimarului.
Art.92. Aleşii locali răspund , în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin.
Art.93. Consilierii răspund în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.
Art.94. Încălcarea de către un consilier a obligaţiilor ce-i revin în exercitarea mandatului atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de art. 57 din Legea nr. 393/2004, privind statutul aleşilor locali.
La aplicarea sancţiunilor se va ţine seama de gravitatea abaterii, de frecvenţa acesteia şi condiţiile producerii ei.
Art.95. În exercitarea atribuţiilor sale cu privire la menţinerea ordinii şi respectarea regulamentului în timpul şedinţei, preşedintele de şedinţă poate aplica următoarele sancţiuni:
a) avertisment ;
b) chemarea la ordin;
c) retragerea cuvântului;
d) eliminarea din sala de şedinţă ;
Art.96. Consiliul poate hotărî cu două treimi din numărul
membrilor săi, aplicarea următoarelor sancţiuni, consilierilor care în exercitarea mandatului au săvârşit abateri de la prevederile legii şi ale prezentului regulament:
a) Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei
de specialitate;
b) retragerea indemnizaţiei de şedinţă pentru 1-2 şedinţe;
Propunerea aplicării sancţiunilor de mai sus se poate face de către preşedintele de şedinţă sau de consilieri.
Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute de alin. 1, literele a, cazul se va trimite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate şi aspectele juridice care, pe baza cercetărilor efectuate şi a explicaţiilor furnizate de cel în cauză, va întocmi şi prezenta un raport.
Art.97. In perioada sancţionării consilierii în cauză nu sunt luaţi în calcul la
stabilirea cvorumului de lucru.
Art.98. Interdicţia participării la următoarea şedinţă a consiliului, precum şi excluderea de la lucrările şedinţei şi ale comisiei de specialitate, au drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă în perioada respectivă.
Art.99. Excluderea temporară de la lucrările consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, nu poate depăşi două luni.
Art.100. Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele de şedinţă.
Art.101. Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, acestuia i se pot aplica următoarele sancţiuni :
a) mustrare ;
b) avertisment ;
c) diminuarea indemnizaţiei cu 5 -10% pe timp de 1-3 luni ;
d) eliberarea din funcţie
Sancţiunile prevăzute la lit. a şi b se aplică prin hotărâre a consiliului, la propunerea motivată a primarului. Motivele care justifică propunerea de sancţionare vor fi aduse la cunoştinţa consilierilor cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei. Hotărârile se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie.
Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local,prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.
Secţiunea a IV – a
Întrebări şi interpelări, informarea consilierilor, petiţii
Art.102. Fiecare consilier poate adresa întrebări primarului, viceprimarului, secretarului, precum şi conducătorilor serviciilor publice de sub autoritatea consiliului local.
Prin întrebare se solicită informaţii cu privire la un fapt necunoscut de consilier.
Cei întrebaţi vor răspunde, de regulă, imediat sau dacă nu este posibil, la următoarea şedinţă.
Art.103. Interpelarea constă într-o cerere prin care se solicită explicaţii în legătură cu un fapt cunoscut. Cel interpelat are obligaţia de a răspunde în termen de 15 zile.
Art.104. Consilierii pot solicita informaţii la sediul autorităţii publice locale sau, după caz, ale serviciilor publice ale acestora.
Informaţiile se pot cere şi comunica în scris şi oral.
Art.105. Orice cetăţean are dreptul de a se adresa cu petiţii consiliului local.
Art.106. Petiţiile se înscriu într-un registru special, primesc un număr, consemnându-se elementele principale cu privire la petent şi obiectul cererii.
Secretarul prezintă petiţia consiliului local sau o transmite autorităţii competente spre analiză şi soluţionare.
Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată, în termenul prevăzut de lege, prin grija secretarului.
CAPITOLUL V
Aparatul permanent al consiliului local. Dispoziţii finale
Art.107. Pentru buna organizare a lucrărilor consiliului local, precum şi pentru soluţionarea altor aspecte din activitatea sa, consiliul local poate crea un post cu activitatea permanentă la comune, pe care va fi încadrat, prin hotărâre, persoană cu studii superioare, de regulă juridice sau administrative.
Art.108. Organigrama şi ştatul de funcţii al aparatului permanent se stabilesc prin hotărâre a consiliului locale. Persoanele încadrate în aparatul permanent îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea secretarului unităţii administrativ teritoriale şi colaborează cu acesta la pregătirea şedinţelor consiliului local, asigurarea documentării şi informării consilierilor, întocmirea şi difuzarea către aceştia a dosarelor de şedinţă şi a oricăror alte materiale.
Art.109. Încadrarea personalului din aparatul permanent de lucru se va face pe bază de concurs sau examen în condiţiile legii.
Comisia de concurs se stabileşte prin hotărâre de consiliu. Salarizarea personalului se face potrivit OUG nr. 24/2000, aprobată prin Legea nr. 383/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile aferente cu salarizarea se suportă din bugetul local.
Art.110. Apărarea intereselor consiliului local în faţa instanţei de judecată se face de către persoana cu studii superioare juridice angajată în aparatul permanent sau de un apărător ales. Cheltuielile aferente se suportă din bugetul local.
Art.111. Secretarul comunei, precum şi aparatul propriu al consiliului local şi aparatul al serviciilor publice locale, asigură consilierilor asistenţă de specialitate.
Art.112. Modificarea regulamentului de funcţionare a consiliului local se face cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie.
