Viata culturala a comunei este centrata pe manifestari ce leagă prezentul de datinile strabune.
Biblioteca Comunala are sediul in cadrul Primăriei Bosorod. Cuprinde un număr de 6913 volume, ce se adresează tuturor varstelor. De remarcat prezenţa autorilor locali, din randul membrilor comunei si publicatiile despre specificul locului şi al vieţii:
Adina Maria COSTA, : Cluşarul si obicei de iarnă in comuna Bosorod, Edit. Astra, Deva, 2008 .
Ion MARINESCU, : Monografia satului Chitid
Augustin BRIA, : Poezii
Augustin BRIA, : Cărţile copilăriei mele
Augustin BRIA, : Poezia satului
Comuna este vestită prin păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor din străbuni. Purtătorii acestora sunt artişti populari locali: solişti de muzică populară, instrumentişti, membrii ai formaţiilor de dans şi ai cetelor de căţuşeri
SOLIŞTI DE MUZICĂ POPULARĂ
Formatii de dans din Comuna Bosorod:
Vestit intre caluseri, vataful Malina Nicolae din satul Bosorod, a castigat impreuna cu formatia numeroase diplome si medalii la concursuri regionale, nationale si internationale. El ramane in istoria dansului popular romanesc, fiind supranumit "Zburatorul din Carpati". Un alt vataf de frunte a fost regretatul Toanta Ioan, cel care a inventat "Bătaia mare".
Dintre premiile obtinute de-a lungul timpului de cetele de caluseri din comuna amintim: locurile I si III, Marele Premiu si Premii speciale la Festivalul interjudetean "Caluserul Transilvanean", - editiile I si XXXV, intre anii 1970 si 2003
SĂRBĂTORILE SATULUI
NEDEILE
Din punct de vedere etimologic, cuvantul nedeie este de origine slavă (Nedělja) şi inseamnă duminică sau sărbătoare. Ele reprezintă un vechi obicei pastoral organizat in trecut pe platourile muntoase, constituind un prilej de intalnire, petrecere şi targ. Se pare că obiceiul işi are originile in sărbătorile precreştine dedicate Zeului Focului şi al Soarelui. Odată cu apariţia creştinismului, aceste sărbători au fost preluate şi transformate in "hramurile" bisericilor. In alte regiuni, nedeile au legătură cu practicile agricole (plecarea sau intoarcerea oilor la munte, schimburi de produse)
In prezent nedeile sunt manifestări populare autentice incadrate in datinile şi obiceiurile poporului nostru, purtand amprenta comunităţii.
CALENDARUL NEDEILOR DIN COMUNA BOŞOROD
Bosorod : prima duminică după Sf. Petru
Chitid : prima duminică după Sf. Rusalii
Tirsa : a doua zi de Paşte
Luncani : de Paştele Mici (prima duminică după sărbătoarea Paştelui)
SĂRBĂTORI CU CARACTER RELIGIOS
Sarbatorile Craciunului - 20 - 31 decembrie
SĂRBĂTORI LOCALE
Sarbstoarea Cetatii Piatra Rosie in ultima duminica a lunii mai
Serbarea de Craciun
Parada portului popular
Serbari organizate de copii si tinerii din scolile comunei sub indrumarea cadrelor didactice
Principala ocupatie a locuitorilor din zona este cresterea animalelor. Elementele traditionale imbinate cu tehnici moderne introduse pentru usurarea muncii, au ramas marturii menite sa ateste vechimea acestei indeletniciri. Satenii folosesc inca unelte si obiecte din lemn precum: donitele pentru lapte, burdufurile pentru branza sau furcile si greblele din lemn pentru stransul fanului.
Teritoriul a fost si este aproape in exclusivitate pastoral, cunoscute fiind ciopoarele luncanenilor. Pastoritul pendulator se practica organizat, spre stanele aflate in muntii din apropiere - Retezat si Sureanu si deplasandu-se intregul efectiv de animale al satului. Plaiurile montane sunt locurile de trecere a animalelor. incepand cu luna mai, familiile apartinand unor grupuri de case aflate in relativa apropiere, isi aduna vitele si oile, trimitandu-le la cea mai apropiata stana aflata la o zi sau doua de mers. Aici animalele vor fi pazite de unul sau doi ciobani. Prin organizarea pastoritului la stani se pastreaza legatura cu familia. Este dovedita diviziunea muncii intre membrii gospodariei, fara deosebire de sex sau varsta, cu obligatii precise ale barbatului, femeii si copiilor. De mulsul si de prepararea laptelui se ocupa bacitele care vor locui permanent la stana, fara sa coboare in sat pana la sfarsitul verii. Bacitele sunt alese din randul femeilor de peste 50 ani, cele tinere ramanand sa ingrijeasca de casa si, din cand in cand, sa transporte produsele gata preparate, de la stana la gospodaria din sat. in prezent, cei din comuna Bosorod isi deplaseaza animalele la stana traditionala de pe Valea Calianului. Vestit in intreaga tara pentru berbecii de prasila este satul Ursici. In stransa legatura cu pastoritul a aparut si priceperea oamenilor de a mesteri fluiere. Sunt cunoscute grupurile de fluerasi din Platforma Luncanilor alaturi de cele din alte sate montane, precum Gradistea de Munte, Costesti Deal, Ohaba Ponor, Federi si Petros.
Cultura plantelor este restrictionata de carecteristicile reliefului si ale climei. Gradinile au un aspect specific in aceste sate de munte: se extind acolo unde terenul are o inclinare redusa, deci nu neaparat in apropierea locuintei. Plantele cultivate sunt putine la numar: porumb, grau, cartof, radacinoase, fasole. Dintre pomii fructiferi mentionam prunul si marul, iar in catunul Cioclovina trebuie mentionat ciresul.
Tesutul la razboiul din lemn si prelucrarea covoarelor din lana (scoarte), cusutul costumelor populare era o activitate exclusiv feminina. in perioada rece de iarna, aceasta lua locul muncii in aer liber. Finisarea tesaturii era realizata la piua, o instalatie hidrotehnica cu role de indesare si ingrosare a panurii de imbracaminte. Instalatia era numita local "pius de haine" sau "pius de cioareci". Aici era finisat si "tolul" purtat de luncareni la vreme rea sau cand plecau la drum. Alturi de piua functiona si "vaiaga", destinata spalarii "pricoitelor" (paturi de lana).
Moraritul - Activitatea a fost practicata in trecut ca activitate constanta, complementara celei agricole.
Morile de apa erau amplasate acolo unde existau debite suficient de mari tot anul, pentru ca activitatea sa nu fie afectata la secete.
In prezent, s-a pastrat si functioneaza doar moara de pe valea Luncani, din satul cu acelasi nume, reconstruita in anul 1940. Localnicii spun insa ca in trecut a existat o moara si in satul Cioclovina, in apropierea gurii pesterii, vechea denumire a raului fiind Valea Morii. in satul Alun se aflau alte trei mori, amplasate in locul numit la Gura Tisii. Aceasta dovedeste existenta unor grupuri de case mult mai numeroase decat in zilele noastre. De altfel, in fiecare gospodrie a existat o rasnita de piatra.
Moara din Luncani raspundea nevoii de a macina porumbul cultivat pe plaiurile montane unde au existat culturi de grau si secara pana in anul 1974. in trecut, alaturi de moara a functionat si un teasc de ulei.
Moara este construita in curtea proprietarului (Grecu Ioan), fiind primita mostenire de acesta. Are o singura incapere etajata: mecanismele de transmisie, sistemul de reglare a pietrelor, depozitul de materie finita sunt in partea de jos, iar sus sunt jgheabul de alimentare cu graunte si usa spre exterior. Roata hidraulica a morii are un diametru de 2,5 m, iar roata de piatra are un diametru de 1,5 m. Pentru obtinerea diferitelor granulatii se pot face reglaje la debitul de apa (cu ajutorul ecluzei), la distanta dintre pietre (cu ajutorul une pirghii) si la debitul de boabe.
TRADITII SI OBICEIURI DE PRIMAVARA SI VARA
Intre echinoctiul de primavara si solstitiul de vara, traditiile si obiceiurile sunt legate de perioada de maxima intensitate a activitatilor agropastorale.
Saptamana lui Sin-Toader - are trei simboluri cu semnificatii adanci: calul, oul si frunza verde. in imaginatia localnicilor din Platforma Luncani "caii lui Sin-Toader "aveau un aspect fantastic, cutreierau plaiurile si satele, pedepseau oamenii care au lucrat in acea saptamana, dupa apusul soarelui.
Popilnicul - Are loc in vinerea lui Sin-Toader. Fetele merg de cu noapte in padure, nespalate si nemancate, culeg din padure frunza verde de popelnic, lasand in loc o bucata de paine si un ou. Sambata dimineata fierbeau frunza si se spalau pe cap cu apa toate femeile din gospodarie.
Sarbatoarea de Armindeni - in calendarul traditional, prima zi a lunii mai, cunoscuta in popor drept Armindeni, este incarcata de ritualuri, credinte si semnificatii arhaice. Tot in ziua de Armindeni se pun la porti ramurele verzi, care sa atraga belsugul. La poarta fiecarei case sunt asezate ramuri verzi de mesteacan. Aceste ramuri vor fi arse in primul cuptor de paine, pentru ca piinea casei sa fie mereu rumena si gustoasa. Se crede, de pilda, ca daca ziua de Armindeni va fi ploioasa, este un indiciu ca recolta de porumb va fi buna. De aici si zicala ce spune: "De ploua in mai, avem malai". Armindeni se considera ca este ziua cea mai potrivita pentru recoltarea unor plante medicinale, de pilda a pelinului. Despre planta amara culeasa in acesta zi se crede ca, adaugata in bautura celor foarte amatori de licori bahice, ii va lecui de acest viciu. Calitati terapeutice si chiar de intinerire sint atribuite in popor si picaturilor de roua cu care se obisnuieste ca oamenii sa-si spele fata in dimineata de Armindeni. in calendarul agrar, aceasta este ziua potrivita pentru semanarea pepenilor, castravetilor, fasolelor, iar alte semanaturi nu se fac de Armindeni. Cei care au vii obisnuiesc sa se odihneasca de Armindeni, chiar daca nu este o sarbatoare religioasa, din credinta ca astfel reusesc sa fereasca de grindina culturile.
Se pastreaza si in zilele noastre un calendar al practicilor agricole legate de evolutia vegetatiei si a productiei animale:
- 23 aprilie - 1 mai - Armindeni
- 1-6 iunie - plecarea turmelor la munte si masuratul laptelui
- 24 iunie - Sanzieneleima
- 29 iunie - prima nedeie din varful muntelui
- 20 iulie - a doua nedeie din varful muntelui
- 29 august - coborarea vitelor de la munte si ultima nedeie
TRADITII SI OBICEIURI DE INCEPUT DE TOAMNA SI IARNA
Obiceiuri, practici si traditii locale marcheaza apropierea sfarsitului anului agricol, gasindu-si locul la incheierea ciclului vegetativ. Doua animale salbatice, foarte puternice " ursul ai lupul " sunt stapane in anotimpul intunecat, fiind puse sub semnul unor mituri arhaice. Lor le sunt consacrate zilele de sarbatoare:
Ziua ursului - 1 august . Un animal puternic anunta schimbarea vremii, inaintarea spre echinoctiul de toamna.
Schimbarea la fata - 6 august . Batranii spun ca aud cum plang copacii pentru ca lastarii lor nu mai cresc iar frunza le slabeste
Zilele lupului - Zilele de gadinet . 12-17 noiembrie . Lupii sunt primejdiosi, umbla in haite si numele lor nu se pronuta, iar timp de o saptamana i se spune "gadina "
Pizaraii - Pitaraii reprezinta un vechi obicei care se pastreaza si in zilele noastre. Sunt copii localnici care poarta masti si colinda prin sat sa le ureze oamenilor pentru belsug si sa-si umple traistele cu mere si colaci. Se spune ca cine nu primeste colindul pitarailor, nu va avea spor in anul care vine. Din pacate obiceiul purtarii mastii s-a pierdut.
"Cati carbuni in vatra,
Atatia petitori la fata,
Cate pietre pe rau,
Atatea stoguri de grau;
Cate aschii la taietor,
Atatia copii dupa cuptor."
Caluserii - Este obiceiul cu cea mai mare arie de pastrare, jucandu-se in toate satele comunei. Se deosebeste de colindul laic cu duba prin faptul ca accentul se pune pe joc, insotit de strigaturi specifice. Tinerii neinsurati poarta costumul de caluser, cu clopotei la cizme si tricolor la brau. Ei pornesc in prima zi de Craciun sa colinde satele din comuna. Nu lasa necalcata nici o gospodarie. Acolo unde familiile au fete tinere, nemaritate, caluserii canta "Cantarea fetei frumoase", cu aceasta asezata pe genunchi. Seara incing jocul la caminul cultural.
Dansul caluseresc s-a incins ca un joc national, pastrator de traditii populare romanesti. Dovada este pamblica de tricolor, piesa de vestimentatie a costumului de caluser.
Se presupune ca originea caluserului trebuie cautata in epoca precrestina, dominata de cultul solar. Damaschin Bojinca, Ion Heliade Radulescu si D.C. Olarescu sustin ca acest dans isi are originile in perioada daco-romana. O ipoteza foarte interesanta este Cea a lui Th. Speranta, care spune ca desi caluserul provine din perioada dacica, originea lui trebuie cautata la vechii egipteni.
Cercetatorul Vuia observa in dansul Caluserului doua elemente mitice bine conturate: a) Raportul dintre caluseri si Soare; b) Legatura dintre caluseri si zane. Astfel, caluserii sunt vazuti ca o personificare a ielelor, fiinte supranaturale care danseaza noaptea prin paduri si fura mintile celor care le vad si le asculta. in folclorul romanesc, ielele circula sub diferite denimiri: zane, iele, ele, dansele, maestrele, frumoasele. in Platforma Luncanilor sunt numite "hel frumoase".
Primele documente istorice atesta jocul caluserului in sec al XVI-lea (Nicolai Istvanfi). in perioada contemporana noua, perioada de joc a caluserului s-a modificat, de la inceputul verii la solstitiul de iarna. Una dintre explicatii este legatura cu fertilitatea feminina si retinerile la care sunt supusi feciorii in perioada de pregatire a jocului " patru saptamani inainte de Craciun " abtinerea de la femei, respectarea regulilor satului. Denumirea provine de la figura de "cal" (calus), care este un simbol al sanatatii si fertilitatii. Jocul in sine cuprinde sarituri, batai si ingenunchieri, pe o melodie cu ritm sincopat, adaptata la figurile jocului. De multe ori vatafii inventeaza ponturi, adica sarituri. Amintim pe Malina Nicolaie, supranumit si "Zburatorul din Carpati" si pe regretatul Toanta Ioan, cel care a inventat "Bataia mare".
Strigaturile se impletesc cu jocul, fiind expresii ale starilor sufletesti:
"Frunzulita murele / hai sa facem saptele"
"Foaie verde de-o sipica / hai sa facem crucea mica"
Colindul - Cuvantul "colind" sau "colinda" provine din latinescul "Calendae" nume ce se dadea vechilor sarbatori pagane de Anul Nou cand era obiceiul sa se faca urari de belsug si fericire pentru noul an ce incepea. Majoritatea colindelor au provenienta laica. in satele comunei, colindul este precedat de Pizarai. Sub forma alegorica colindelel vorbesc despre viata satului. Dintre colindele specifice zonei amintim: "Dasta-i sara, sara mare", "Colinda oilor", Porunci Santamarie", "Colo jos sub cetate"
FOLCLORUL MUZICAL SI COREGRAFIC
Este reprezentat de jocuri ca "invartita", "batuta", "hora luncaneasca", "stupusul", "caluserul".
