Situata in partea de SV a Romaniei si in NV-ul Muntilor Sureanu (in perimetrul istoric Muntii Orastiei), Comuna Bosorod se intinde pe o suprafata de 127 kmp (1,8% din suprafata judetului Hunedoara). Este situata la 45,41' latitudine nordica si 23,5' longitudine estica. Se invecineaza cu urmatoarele unitaţi administrativ teritoriale: orasul Calan (la nord), comunele Bretea Strei la vest, Pui la sud si Orastioara de Sus la est.
Mare parte a comunei este inclusa Parcului Natural Gradistea Muncelului, Cioclovina, datorita peisajului deosebit, reliefului variat si obiectivelor istorice si arheologice. Cuprinde asezari de pe Valea si Platforma Luncani.
ACCES:
In zona se poate ajunge pe soseaua judeteana asfaltata DJ 668 A. Comuna se afla la doar 9 km de orasul Calan si la distanţa aproximativ egala faţa de Hunedoara (24 km), Hateg (26 km), Simeria (25km). Accesul catre satele componente se face pe drumuri comunale pietruite: DC-57A Bosorod - Bobaia - 5 km; DC-57B DJ-668A - Ursici 16 km; DC-57C DJ 668A - Pestera Cioclovina (partial asfaltat); DC-57D DC57C - Cetatea Piatra Rosie; DC-57E Bosorod - Tirsa 9 km;
ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALA:
Impartirea administrativa actuala dateaza din 1956. Comuna Bosorod cuprinde 9 sate: Bosorod, Chitid (sate compacte), Bobaia, Alunu, Cioclovina, Luncani, Prihodiste, Tirsa si Ursici (sate risipite). Cea mai veche atestare documentara este cea a satului Chitid, la 1377.
Toponimicile grupurilor de case din satele comunei Bosorod:
- Satul Cioclovina: Cioclovina, Dosul Mare, Ponorici, Valea Rosie
- Satul Luncani: un singur grup de case, aliniat de-a lungul apei
- Satul Prihodişte: Baia, Cujereni, Jeboi, Lupoaia, Prihodiste
- Satul Ursici: Burcosesti, Iosivesti, In Frunti, Mesteacan, Otapu, Paraoni, Sesti
- Satul Tirsa: Bruzani, Dealul Grosului, Dealul Raitii, Dincani, Iovani, Jurjesti, La Greci, Leorzeaua, Lupesti, Marconi, Muchea, Mutieni, Natrapesti, Paraul lui Jaman, Paraul Voineagului, Pascuteni, Rimbeti, Sacui, Stangu, Voineagu
CADRUL NATURAL
Din punct de vedere geografic, Comuna Bosorod se intinde in Depresiunea - Tara Hategului si pe plaiurile joase din nord-vestul Muntilor Sureanu. Ca unitaţi de relief, cele mai importante sunt Valea si Platforma Luncanilor. Altitudinile reliefului variaza intre 200 m in zona de lunca si 1147m in Vf. Plopi.
Raul Luncani isi aduna apele de pe versantii nord-vestici ai Muntilor Sureanu si se varsa in raul Strei, in apropiere de orasul Calan.
RELIEFUL
Partea nordica a comunei are un relief jos, de deal si lunca larga, fiind favorabil extinderii asezarilor mari si culturilor de camp. Sudul comunei se suprapune Platformei Luncani din Muntii Sureanu, remarcabil fiind aici relieful carstic: abrupturile calcaroase si cheile formate de raurile Cioclovina si Rosia, dolinele (Valea Albiile), depresiunile carstice (Depresiunea Ponorici), pesterile formate prin captarea apei raurilor in subteran (Calianu sau Valea Stanii, Ponorici, Cioclovina cu Apa. Cioclovina Uscata, Avenul Ponorici, Avenul Stiubei).
Originalitatea acestei zone o da imbinarea formelor reliefului carstic cu formele de locuire arhaice. Prezenta toponimelor legate de carst are rezonanţe dacice. Avantajele prezentate de relieful exocarstic au fost foarte bine valorificate de daci (puncte de supraveghere - Vf. Tifla, pesterile ca adapost), dar si de catre romani (vaile de doline - pentru drumul roman; interfluviile dintre vaile dolinare pentru castre; izvoarele carstice - permanente surse de apa potabila).
CLIMA
Comuna Bosorod are un climat temperat continental, etajat pe verticala. Temperatura aerului este strans legata de altitudine: In zona joasă se inregistreaza temperaturi medii anuale de 8 grdC, temperaturi medii in ianuarie de - 4 grdC, iar in iulie de + 21 grdC; In zona inalta a comunei, in perimetrul Platformei Luncani se inregistreaza temperaturi medii anuale de 6 grdC, temperaturi medii in ianuarie de - 4 grdC, iar in iulie de +13-14 grdC. Precipitatiile inregistreaza valori medii anuale cuprinse intre 750 - 800 mm. Primele ninsori apar la altitudinea de 800 m in prima parte a lunii noiembrie.
APELE
Raul principal se numeste Luncani (Valea Morii). In cursul superior are un traseu subteran, in Pestera Ponorici-Cioclovina cu Apa. Aval de aceasta primeste afluentii: Rosia, Scufundosul, Afinei, Vinatorului, Piua, Alunul, Poiana, Stinisorul, Tirsa, Scaiul, Otapul, Vacaria, Purcareata, Bobaia, Ocolis. Pe suprafata comunei nu sunt lacuri. Apele subterane insa au caracteristici deosebite, fiind utilizate ca sursa de apa potabila.
VEGETATIA
Caracteristicile vegetatiei variaza mult pe suprafata comunei, in functie de tipul de asezari si de destinatia terenurilor, in zona joasa predomina terenurile agricole, finetele, iar in zona inalta predomina suprafetele forestiere, pasunile si finetele. Pe ansamblu, vegetatia este caracteristica zonei montane cu altitudini pina la 1000m, fiind alcatuit din paduri de fag, mesteacan, stejar in amestec cu frasin, carpen, alun. In prezent, cele mai bine pastrate sunt zavoaiele din lungul raului Luncani, amonte de Bosorod si padurile de fag de pe abruptul Cioclovinei. Bradete pure se afla pe versantii Depresiunii Ponorici, datorita plantarilor. Parterul padurilor, in funcţie de sezon, ofera delicatese precum fructele de padure şi ciupercile comestibile.
FAUNA
Padurile in special constituie un adapost favorabil speciilor de fauna: rozatoare, vulpe, pisica salbatica, mistret, cerb, caprioare, lup, urs. In zonele dezgolite de vegetatie, cu stancarii de calcar, este frecvent intalnita vipera cu corn (vipera ammodytes), iar in zonele mai umede, salamandra (Salamadra salamadra). Pesterile si padurile sunt un adapost foarte bun pentru speciile de lilieci (chiroptere), deosebit de importante deoarece sunt dusmani naturali ai insectelor daunatoare.
Din pacate, exploatarea guano-fosfatilor din pesteri a distrus mare parte din fauna fosila. Pesterile Cioclovina Uscata si Cioclovina II au adapostit cateva mii de exemplare de Ursus spelaeus si Canis lupus. in Pestera Ciclovina cu Apa s-au gasit numeroase schelete de Nyctalus noctula incrustate in calcita podelei, alaturi de margelele de chihlimbar in care sunt fosilizate fragmente vegetale si insecte. Tot in Pestera Ciclovina Uscata s-a gasit si cel mai vechi craniu de Homo Sapiens Fosilis din Romania.
